Uniunea Europeană nu este doar o piață comună, ci și un set de politici comune — domenii în care statele membre au decis să acționeze împreună, după reguli și cu bani comuni. Pentru BAC Geografie nu trebuie să cunoști detaliile juridice, ci scopul fiecărei politici, câteva exemple concrete și, mai ales, efectele asupra României. Acestea apar des la Subiectul III, unde ți se cere să explici, nu doar să enumeri.
Piața unică: baza tuturor politicilor
Piața unică, finalizată în 1993, se sprijină pe cele patru libertăți de circulație: a bunurilor, a serviciilor, a capitalurilor și a persoanelor. Ea este completată de o uniune vamală: între statele membre nu există taxe vamale, iar față de restul lumii se aplică un tarif vamal comun. Din acest motiv, politica comercială este exclusiv europeană — UE negociază acordurile comerciale în numele tuturor statelor membre.
Politica agricolă comună (PAC)
Lansată în 1962, PAC este una dintre cele mai vechi politici comune și, istoric, cea care a consumat cea mai mare parte a bugetului european. Obiectivele ei inițiale erau asigurarea hranei pentru populație după anii de penurie de după război și un nivel de trai decent pentru agricultori. Astăzi PAC are doi „piloni":
- plățile directe către fermieri, calculate în principal după suprafața cultivată, și măsuri de sprijin al piețelor agricole;
- dezvoltarea rurală — modernizarea fermelor, sprijin pentru tinerii fermieri, infrastructură în sate, protecția mediului.
Pentru România, care are o pondere ridicată a populației rurale și multe exploatații agricole mici, PAC înseamnă bani pentru modernizarea agriculturii, dar și cerințe de calitate și de protecție a mediului.
Politica de coeziune (politica regională)
Scopul ei este reducerea diferențelor de dezvoltare dintre regiunile Uniunii. Banii ajung mai ales în regiunile mai puțin dezvoltate, prin fondurile europene:
- Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) — infrastructură, sprijin pentru firme, inovare;
- Fondul Social European Plus (FSE+) — educație, formare profesională, ocuparea forței de muncă;
- Fondul de coeziune — transport și mediu, pentru statele cu venit mai mic.
Pentru a gestiona acești bani, România a fost împărțită în 8 regiuni de dezvoltare: Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest, Centru și București-Ilfov. Ele nu sunt unități administrative (nu au guvern propriu), ci unități statistice și de planificare. Regiunea București-Ilfov este cea mai dezvoltată, iar Nord-Est se numără printre regiunile cu cel mai scăzut nivel de dezvoltare din UE.
Politica de mediu și Pactul Verde European
UE stabilește standarde comune privind calitatea aerului și a apei, gestionarea deșeurilor și protecția naturii. Un instrument important este rețeaua Natura 2000, cea mai mare rețea de arii protejate din lume, din care fac parte și numeroase situri din România. Prin Pactul Verde European (prezentat în 2019), Uniunea și-a propus să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 — adică emisiile de gaze cu efect de seră să fie compensate integral.
Alte politici comune pe care e bine să le știi
- Politica comună în domeniul pescuitului — stabilește cote de pescuit pentru a evita epuizarea resurselor marine.
- Politica de transport — dezvoltă rețeaua transeuropeană TEN-T (autostrăzi, căi ferate, căi navigabile precum Dunărea).
- Politica energetică — securitatea aprovizionării, interconectarea rețelelor și creșterea ponderii energiei regenerabile.
- Politica în domeniul concurenței — împiedică monopolurile și ajutoarele de stat care distorsionează piața.
- Politica externă și de securitate comună (PESC) — poziții comune ale statelor membre în relațiile internaționale.
- Educație și tineret — programul Erasmus (lansat în 1987, astăzi Erasmus+), prin care elevii, studenții și profesorii pot studia sau se pot forma în alte state.
Efectele politicilor comune asupra României
După aderarea din 2007, România a primit fonduri europene pentru autostrăzi, modernizarea căilor ferate, rețele de apă și canalizare, școli și spitale, precum și plăți pentru fermieri. În același timp, a trebuit să își adapteze legislația și standardele (de exemplu, în domeniul siguranței alimentelor și al mediului). Libera circulație a persoanelor a favorizat emigrarea pentru muncă, mai ales spre Italia, Spania și Germania, cu efecte atât pozitive (remitențe), cât și negative (deficit de forță de muncă, îmbătrânirea populației).
Repere cheie
- ● Cele patru libertăți — circulația bunurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor
- ● 1962 — lansarea Politicii agricole comune (PAC)
- ● 1993 — finalizarea pieței unice
- ● Politica de coeziune — reducerea decalajelor regionale, prin FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune
- ● 8 regiuni de dezvoltare în România
- ● Natura 2000 — rețeaua europeană de arii protejate
- ● 2050 — ținta de neutralitate climatică din Pactul Verde European
Cum apare la BAC
La Subiectul III poți primi cerințe precum „precizați un obiectiv al Politicii agricole comune", „numiți o politică comună a UE" sau „prezentați două efecte ale aderării la UE asupra economiei României". Greșeli de evitat: să confunzi politica de coeziune cu PAC (prima vizează regiunile, a doua agricultura), să afirmi că regiunile de dezvoltare sunt județe sau unități administrative, ori să dai răspunsuri generale de tipul „UE ajută România". Un răspuns bun numește politica și dă un efect concret, de exemplu: „prin politica de coeziune, România a primit fonduri pentru construcția de autostrăzi".
