Agricultura României: culturi, podgorii și creșterea animalelor — rezumat BAC

Condițiile naturale favorabile

România are condiții bune pentru agricultură datorită combinației dintre relief, climă și soluri. Relieful este variat și echilibrat: câmpiile, dealurile și podișurile ocupă cea mai mare parte a țării și pot fi lucrate ușor. Clima temperat-continentală asigură o perioadă de vegetație suficient de lungă pentru cereale, plante tehnice și viță-de-vie.

Un rol esențial îl au solurile fertile, în special cernoziomurile din Câmpia Română, Dobrogea, sudul Moldovei și Câmpia de Vest. Factorul limitativ principal este seceta, frecventă în sud-est (Bărăgan, Dobrogea, sudul Moldovei), unde irigațiile devin necesare.

Fondul funciar

Suprafața agricolă a României este de circa 14,6 milioane de hectare, adică peste 60% din teritoriul țării. Din aceasta, cea mai mare parte este teren arabil (circa 9 milioane ha), urmat de pășuni și fânețe (în zonele de deal și de munte), apoi de vii și livezi. România are una dintre cele mai mari suprafețe arabile din Uniunea Europeană.

După 1990, prin Legea fondului funciar (Legea nr. 18/1991), pământul cooperativizat în perioada comunistă a fost retrocedat foștilor proprietari. Consecința a fost o fragmentare puternică a proprietății: au apărut milioane de gospodării mici, multe de subzistență, alături de un număr mai mic de exploatații mari, moderne.

Cultura plantelor

Cerealele

Cerealele ocupă cea mai mare parte a terenului arabil. Cele mai importante sunt porumbul și grâul, cultivate mai ales în Câmpia Română (inclusiv Bărăgan), Câmpia de Vest, Dobrogea și Podișul Moldovei. România se numără printre cei mai mari producători de porumb din UE. Se mai cultivă orz, ovăz (în zonele mai răcoroase) și, pe suprafețe mici, orez (în zona Brăilei).

Plantele tehnice

Floarea-soarelui este principala plantă oleaginoasă, cu suprafețe mari în Câmpia Română, Dobrogea și Moldova; România este unul dintre cei mai mari producători din UE. Alte plante tehnice: sfecla de zahăr (Moldova, Transilvania, Câmpia de Vest), rapița și soia.

Cartoful și legumele

Cartoful preferă climatul mai răcoros și umed al depresiunilor intracarpatice: Depresiunea Brașovului (Țara Bârsei), județele Covasna, Harghita și Suceava. Legumele se cultivă mai ales în luncile râurilor și în jurul marilor orașe (de exemplu în jurul Bucureștiului), precum și în solarii și sere.

Viticultura și pomicultura

Vița-de-vie găsește condiții optime pe dealuri și podișuri cu expunere însorită. Principalele podgorii pe care e bine să le știi:

• Cotnari (județul Iași) — în Podișul Moldovei;
• Odobești, Panciu, Cotești (Vrancea) și Dealu Mare (Prahova–Buzău) — în Subcarpații de Curbură;
• Murfatlar (Constanța) — în Podișul Dobrogei;
• Drăgășani (Vâlcea) — pe valea Oltului;
• Târnave (Jidvei) — în Depresiunea colinară a Transilvaniei;
• Recaș și Miniș — în vestul țării.

Pomicultura (livezile) este specifică zonelor de deal: Subcarpații, Podișul Getic (județele Argeș și Vâlcea sunt cunoscute pentru prune și mere), Podișul Sucevei (Fălticeni), zona Bistriței și Dealurile de Vest. Prunul și mărul sunt cei mai răspândiți pomi fructiferi.

Creșterea animalelor

Zootehnia este strâns legată de baza furajeră. Bovinele se cresc mai ales în zonele de deal și de munte, cu pășuni și fânețe bogate (Transilvania, Moldova de nord, Maramureș). Ovinele sunt numeroase — România are unul dintre cele mai mari efective de oi din UE — și sunt crescute pe pășunile montane, cu practici tradiționale precum transhumanța (deplasarea sezonieră a turmelor între munte și câmpie). Porcinele și păsările sunt crescute mai ales în apropierea zonelor cerealiere (care asigură hrana) și a marilor orașe (piața de desfacere). Apicultura și piscicultura (în Delta Dunării și în lacuri) completează sectorul.

Probleme și perspective

• fragmentarea terenurilor și numărul mare de gospodării de subzistență;
• gradul redus de mecanizare în gospodăriile mici și randamentul variabil de la un an la altul;
• seceta și degradarea sistemelor de irigații, mai ales în sud și sud-est;
• exportul de materii prime (cereale neprelucrate), în locul produselor procesate, cu valoare mai mare;
• îmbătrânirea populației rurale și lipsa forței de muncă.

După aderarea la UE, fermierii români beneficiază de Politica Agricolă Comună (PAC), prin subvenții și fonduri pentru modernizarea exploatațiilor, ceea ce a încurajat comasarea terenurilor și investițiile în utilaje.

Cum apare la BAC: agricultura apare fie la Subiectul II, când trebuie să asociezi o unitate de relief marcată pe hartă cu o cultură sau o podgorie, fie la Subiectul III, sub forma unor date despre producții sau suprafețe agricole. Atenție la diferența dintre condițiile naturale (sol, climă, relief) și cele social-economice (piață, forță de muncă, mecanizare): dacă cerința îți cere factori naturali, nu scrie despre subvenții. Și nu plasa podgoriile la întâmplare: Murfatlar e în Dobrogea, nu în Subcarpați.