Problema energiei în Uniunea Europeană și în România — rezumat BAC

„Problema energiei în Uniunea Europeană și în România" este o temă explicită din programa de BAC Geografie și apare des la Subiectul III. Ideea centrală este simplă: Europa consumă multă energie, dar produce mai puțin decât are nevoie, așa că depinde de importuri. În același timp, trebuie să reducă emisiile de gaze cu efect de seră. România este un caz aparte, pentru că are un mix energetic variat și o dependență de importuri mai mică decât media UE.

Mixul energetic al Uniunii Europene

Prin mix energetic se înțelege combinația de surse din care un stat sau o regiune își obține energia. În UE, principalele surse sunt:

• Combustibilii fosili — petrol, gaze naturale și cărbune; încă dețin cea mai mare pondere în consumul total de energie, mai ales prin transport și încălzire;
• Energia nucleară — foarte importantă în Franța, unde produce cea mai mare parte a electricității;
• Sursele regenerabile — hidroenergie, energie eoliană, solară, geotermală și biomasă, în creștere rapidă.

De ce este energia o „problemă" pentru UE

1. Dependența de importuri

Zăcămintele de petrol și gaze ale UE sunt reduse (cele mai importante din Marea Nordului aparțin în mare parte Norvegiei și Regatului Unit, care nu sunt membre UE). De aceea, Uniunea importă mai mult de jumătate din energia consumată. Mult timp, principalul furnizor de gaze naturale a fost Rusia. După invazia Ucrainei din 2022, UE a lansat planul REPowerEU pentru a reduce rapid această dependență: alți furnizori (inclusiv gaz natural lichefiat adus pe mare), economisirea energiei și mai multe surse regenerabile.

2. Schimbările climatice

Arderea combustibililor fosili este principala sursă de gaze cu efect de seră. UE și-a asumat neutralitatea climatică până în 2050, ceea ce înseamnă închiderea treptată a termocentralelor pe cărbune și trecerea la surse curate.

3. Prețurile și securitatea aprovizionării

Crizele energetice duc la creșterea prețurilor pentru populație și industrie. De aceea, UE investește în interconectarea rețelelor dintre state, în stocarea gazelor și în diversificarea rutelor de transport.

Exemple europene pe care să le reții

• Franța — cea mai mare producătoare de energie nucleară din UE;
• Germania — a renunțat complet la energia nucleară (ultimele reactoare au fost oprite în 2023) și a dezvoltat puternic energia eoliană și solară;
• Danemarca — pionier al energiei eoliene, inclusiv al parcurilor eoliene în larg (offshore);
• Spania și Italia — potențial solar ridicat datorită climei mediteraneene;
• Islanda (din afara UE) — energie geotermală și hidroenergie, datorită vulcanismului și apelor bogate;
• Norvegia (din afara UE) — aproape toată electricitatea provine din hidrocentrale; exportă petrol și gaze din Marea Nordului.

Resursele energetice ale României

• Petrolul — România are o tradiție veche: în 1857 a fost prima țară din lume cu o producție de petrol înregistrată oficial în statistici, iar București a fost primul oraș iluminat cu lămpi cu petrol lampant. Principalele zone de extracție: Subcarpații și Câmpia Română (zona Ploiești – Prahova, Argeș, Dâmbovița), Podișul Getic și platoul continental al Mării Negre.
• Gazele naturale — gazul metan din Depresiunea colinară a Transilvaniei (zona Mediaș și Târgu Mureș) și, mai nou, zăcăminte din platoul continental al Mării Negre.
• Cărbunele — lignit în Oltenia (bazinele Motru și Rovinari, în Podișul Getic) și huilă în Depresiunea Petroșani (Valea Jiului); extracția este în scădere.
• Hidroenergia — hidrocentrala Porțile de Fier I, pe Dunăre, construită împreună cu Iugoslavia (azi Serbia) și cea mai mare din țară; alte amenajări pe Argeș (barajul Vidraru), Bistrița (lacul Izvorul Muntelui) și Olt.
• Energia nucleară — centrala de la Cernavodă (județul Constanța), singura din România, cu 2 reactoare de tip CANDU în funcțiune; produce aproximativ o cincime din electricitatea țării.
• Energia eoliană și solară — cel mai mare potențial eolian este în Dobrogea (de exemplu, parcul eolian de la Fântânele – Cogealac); parcurile solare se dezvoltă mai ales în sudul țării.

Cum apare la BAC

Cerințele tipice: „precizați o sursă regenerabilă de energie utilizată în România", „numiți statul UE cu cea mai mare producție de energie nucleară" sau „prezentați două cauze ale dependenței energetice a UE". Uneori primești un tabel sau un grafic cu structura producției de energie și trebuie să compari ponderile. Greșeli frecvente: să treci energia nucleară la surse regenerabile (nu este regenerabilă, deși emite puține gaze cu efect de seră), să plasezi centrala nucleară la Porțile de Fier sau să confunzi lignitul din Oltenia cu huila din Valea Jiului. Când explici, leagă resursa de unitatea de relief: „gazul metan se extrage din Depresiunea colinară a Transilvaniei".