Carpații Orientali: rezumat pentru BAC Geografie

Limite și caracteristici generale

Carpații Orientali se întind de la granița cu Ucraina, în nord, până la Valea Prahovei, în sud. Sunt cea mai lungă dintre cele trei ramuri ale Carpaților românești (circa 600 km pe teritoriul țării), dar au altitudini mai mici decât Carpații Meridionali. Cel mai înalt vârf este Pietrosul Rodnei (2.303 m), în Munții Rodnei.

Dacă ai căutat „Carpații Orientali rezumat BAC”, reține trei trăsături care îi deosebesc de celelalte grupe:

• structura în fâșii paralele — o fâșie centrală de roci cristaline, una exterioară de fliș (gresii, marne, argile) și una interioară de roci vulcanice;
• lanțul vulcanic Oaș–Gutâi–Țibleș–Călimani–Gurghiu–Harghita, unul dintre cele mai lungi din Europa;
• depresiunile intramontane mari și numeroase, care au favorizat locuirea și circulația.

Grupa nordică: Carpații Maramureșului și Bucovinei

Se întinde de la granița de nord până, aproximativ, la Pasul Tihuța și valea Moldovei. Aici se află cei mai înalți munți ai Orientalilor:

• Munții Rodnei — cu Pietrosul Rodnei (2.303 m) și urme de relief glaciar (circuri și lacuri glaciare), rar întâlnit în această ramură;
• Munții Maramureșului, la granița cu Ucraina;
• munții vulcanici Oaș, Gutâi și Țibleș, în vest;
• Obcinele Bucovinei, culmi prelungi paralele, cu păduri întinse, și munții Suhard, Bârgău, Rarău și Giumalău.

Depresiunile principale sunt Depresiunea Maramureșului și Depresiunea Dornelor. Trecători importante: Pasul Prislop (între Maramureș și Bucovina) și Pasul Tihuța (în Munții Bârgăului).

Grupa centrală: Carpații Moldo-Transilvani

Se află, aproximativ, între Pasul Tihuța și valea Moldovei, în nord, și valea Oituzului, în sud. Este grupa cu cel mai variat relief:

• Munții Călimani — cei mai înalți munți vulcanici din România (circa 2.100 m), cu un mare crater vulcanic;
• Munții Gurghiu și Harghita — vulcanici; în Masivul Ciomatu (Harghita) se află Lacul Sfânta Ana, singurul lac vulcanic (de crater) din România;
• Munții Ceahlău — cu Vârful Ocolașul Mare (1.907 m), cunoscuți pentru formele de relief pe conglomerate;
• Munții Hășmaș — cu Cheile Bicazului și Lacul Roșu, lac de baraj natural format prin alunecarea unui versant în secolul al XIX-lea; aici izvorăsc Oltul și Mureșul;
• munții de fliș din est: Stânișoarei, Tarcău, Ciuc, Nemira.

Între munții vulcanici și cei cristalini se află depresiunile Giurgeu și Ciuc, cunoscute pentru inversiunile de temperatură (iarna, aerul rece se acumulează la baza depresiunii, care devine foarte geroasă). Trecători: Bicaz, Ghimeș și Oituz.

Grupa sudică: Carpații Curburii

Ține de la valea Oituzului până la Valea Prahovei și formează curbura arcului carpatic. Munții sunt mai joși și fragmentați: Vrancei, Penteleu, Buzăului, Siriu, Ciucaș (cu Vârful Ciucaș, 1.954 m), Baiului, iar în interiorul curburii munții Piatra Mare și Postăvarul, lângă Brașov.

Aici se află Depresiunea Brașovului (Țara Bârsei), cea mai mare depresiune intramontană din Carpații românești. Trecătorile spre Muntenia sunt Pasul Bratocea, Pasul Predeal și valea Buzăului. Sub Munții Vrancei se află zona seismică Vrancea, principala sursă a cutremurelor puternice din România.

Râuri, lacuri și climă

Din Carpații Orientali pornesc multe dintre râurile importante ale țării: Someșul Mare (din Munții Rodnei), Mureșul și Oltul (din Hășmaș), Bistrița, Trotușul și Buzăul. Pe Bistrița se află Lacul Izvorul Muntelui (barajul de la Bicaz), unul dintre cele mai mari lacuri de acumulare din România.

Clima este montană, mai rece și mai umedă la altitudine. Versanții estici primesc influențe continentale, iar depresiunile închise au ierni foarte reci din cauza inversiunilor termice.

Resurse și activități economice

• lemn — păduri întinse de conifere, mai ales în Obcine și Bucovina;
• ape minerale — Borsec, Vatra Dornei, Tușnad, Covasna (unde apar și mofete, emanații de dioxid de carbon legate de vulcanism);
• minereuri neferoase — în munții vulcanici din nord-vest (zona Baia Mare) și mangan la Iacobeni;
• sare — în depresiunile de la marginea lanțului vulcanic, la Praid;
• hidroenergie și turism — Bicaz, Ceahlău, Cheile Bicazului, Lacul Sfânta Ana, stațiunile balneare.

Cum apare la BAC: la Subiectul II, o literă de pe hartă poate marca o grupă montană, un vârf sau o depresiune din Carpații Orientali; ți se cere să o numești sau să precizezi o caracteristică (tipul de rocă, o resursă, un râu care izvorăște de acolo). Apare des și comparația „precizați două deosebiri între Carpații Orientali și Carpații Meridionali” — gândește-te la altitudine, lungime, tipul de roci (vulcanice vs. cristaline) și relieful glaciar. Greșeli de evitat: nu plasa Ceahlăul în lanțul vulcanic, reține că Valea Prahovei este limita dintre Carpații Orientali și cei Meridionali și nu confunda Pietrosul Rodnei cu Pietrosul Călimani.