Subcarpații: rezumat pentru BAC Geografie

Ce sunt Subcarpații și unde se află

Subcarpații sunt o treaptă de dealuri înalte și depresiuni situată la exteriorul Carpaților Orientali și Meridionali. Se întind de la valea Moldovei (nord) până la valea Motrului (vest), sub forma unei fâșii care urmărește curbura Carpaților.

Vecinii lor sunt: Carpații (spre interior), Podișul Moldovei (est), Câmpia Română (sud-est, în zona Curburii) și Podișul Getic (sud). Altitudinile obișnuite sunt între 400 și 1.000 m.

Cum s-au format

Subcarpații sunt formați din roci sedimentare slab consolidate — marne, argile, nisipuri, pietrișuri, gresii și sare — care au fost cutate la sfârșitul ultimei faze de formare a Carpaților. Din acest motiv sunt considerați una dintre cele mai tinere unități de relief ale României, alături de câmpii și de Delta Dunării.

Tipic pentru ei este alternanța de dealuri și depresiuni: între munte și dealurile exterioare se formează un șir de depresiuni intracolinare, separate de dealuri care le închid spre exterior.

Cele trei diviziuni ale Subcarpaților

Subcarpații Moldovei (între Moldova și Trotuș)

Sunt mai înguști și au o alternanță clară de depresiuni și culmi deluroase. Depresiuni: Neamț (Ozana–Topolița), Cracău–Bistrița și Tazlău–Cașin. Dealuri care le închid spre est: Dealul Pleșu și Culmea Pietricica. Orașe importante la contact: Piatra Neamț, Târgu Neamț, Moinești, Târgu Ocna.

Subcarpații Curburii (între Trotuș și Dâmbovița)

Sunt cei mai largi, cei mai înalți și cei mai complecși, cu două șiruri de depresiuni și dealuri. Depresiunea Vrancei, depresiunile de pe Buzău (Pătârlagele) și cea de la Câmpina sunt exemple de reținut. Aici se află dealurile viticole Odobești, Panciu și Dealu Mare, iar în Subcarpații Buzăului apar fenomenele naturale cele mai cunoscute: vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici (Berca) și focul viu de la Andreiașu (Vrancea), unde gazele naturale ies la suprafață și ard.

Subcarpații Getici (între Dâmbovița și Motru)

Depresiunile sunt largi și bine populate: Câmpulung, Horezu, Târgu Jiu–Câmpu Mare. Aici se găsesc stațiunile balneare Călimănești–Căciulata, Băile Olănești și Băile Govora (pe valea Oltului și în jurul ei) și salinele de la Ocnele Mari.

Unele manuale descriu și Subcarpații Transilvaniei, la interiorul arcului carpatic, la marginea Depresiunii colinare a Transilvaniei; aceștia sunt tratați, de regulă, împreună cu Transilvania.

Procese actuale și riscuri

Pentru că rocile sunt moi (marne, argile) și pantele sunt înclinate, Subcarpații au cele mai active procese de versant din România:

• alunecări de teren, mai ales după ploi abundente și topirea zăpezii;
• eroziune în suprafață, ravene și ogașe pe versanții despăduriți;
• cutremure — Subcarpații Curburii se află în apropierea zonei seismice Vrancea.

Aceste procese sunt un exemplu bun de risc natural dacă primești o cerință despre hazarde în România.

Resurse și activități economice

• petrol și gaze naturale — în Subcarpații Curburii și ai Moldovei (zona Câmpina, Moinești) și în Subcarpații Getici;
• sare — Slănic Prahova, Târgu Ocna, Ocnele Mari, unde vechile saline sunt astăzi și obiective turistice și de tratament;
• cărbuni — lignit în Subcarpații Getici și în zonele învecinate din nordul Olteniei;
• ape minerale — Sărata-Monteoru, Călimănești, Olănești, Govora;
• pomicultură și viticultură — livezi și podgorii pe versanții însoriți (Dealu Mare, Odobești, Panciu);
• locuire densă — depresiunile au fost populate din vechime, cu sate mari și orașe-târg la contactul cu muntele.

Cum apare la BAC: pe harta de la Subiectul II, Subcarpații apar ca o fâșie îngustă de culoare deschisă, între munte și podiș sau câmpie, iar o literă poate marca una dintre diviziuni sau o depresiune. Cerințele frecvente: numește unitatea marcată, precizează o resursă (sare, petrol) sau un proces geomorfologic actual (alunecări de teren). Greșeli de evitat: nu confunda Subcarpații cu Podișul Getic (podișul este la sud de Subcarpații Getici, cu relief mai neted), nu spune că Subcarpații sunt „munți” și nu așeza vulcanii noroioși în Carpații Orientali — ei nu au legătură cu vulcanismul propriu-zis, ci cu gazele din subsol.