Limite și trăsături generale
Carpații Meridionali se întind între Valea Prahovei (est) și culoarul Timiș–Cerna (vest). Au o lungime mai mică decât Carpații Orientali, dar sunt cei mai înalți și cei mai masivi munți din România. Aici se află toate vârfurile de peste 2.500 m, inclusiv cel mai înalt vârf al țării, Moldoveanu (2.544 m), în Munții Făgăraș.
Trăsăturile care apar cel mai des în cerințele de BAC:
- sunt alcătuiți predominant din roci cristaline (șisturi cristaline) și granite, dure, cu mici zone de calcare și conglomerate;
- au cel mai bine dezvoltat relief glaciar din țară: circuri glaciare, văi glaciare și lacuri glaciare;
- au suprafețe de eroziune (platforme) întinse la altitudini mari, pe care se află pajiști alpine folosite pentru pășunat;
- sunt mai greu de traversat, cu puține trecători; văile transversale ale Oltului și Jiului sunt principalele căi de legătură nord–sud.
Grupa Bucegi (între Prahova și Dâmbovița)
Include Munții Bucegi, Leaota și Piatra Craiului. Bucegii au Vârful Omu (2.505 m) și sunt cunoscuți pentru formele de relief pe conglomerate — Babele și Sfinxul — precum și pentru Peștera Ialomiței. Piatra Craiului este o creastă calcaroasă îngustă, ocrotită ca parc național. Între Bucegi și Piatra Craiului se află culoarul Rucăr–Bran, important pentru legătura Brașov–Câmpulung. Pe Valea Prahovei sunt stațiunile Sinaia și Bușteni.
Grupa Făgăraș (între Dâmbovița și Olt)
Include Munții Făgăraș, Iezer–Păpușa, Cozia și munții mai joși din sud. Munții Făgăraș formează cea mai lungă și mai înaltă creastă din Carpații românești, cu vârfurile Moldoveanu (2.544 m) și Negoiu (2.535 m). Aici se află lacul glaciar Bâlea, la care urcă șoseaua Transfăgărășan (DN7C), care traversează masivul pe la peste 2.000 m altitudine.
Pe râul Argeș, la sud de Făgăraș, se află lacul de acumulare Vidraru, folosit pentru hidroenergie.
Grupa Parâng (între Olt și Jiu)
Este grupa cu cea mai mare suprafață și cuprinde munții Parâng (cu Vârful Parângul Mare, 2.519 m), Șureanu, Cindrel, Lotrului, Latoriței și Căpățânii. Se remarcă prin platformele de eroziune largi, unde oamenii practică pășunatul de mult timp. Șoseaua Transalpina (DN67C) traversează această grupă și este cea mai înaltă șosea din România.
Pe râul Lotru se află amenajarea hidroenergetică de la Vidra–Ciunget, una dintre cele mai importante din țară.
Grupa Retezat–Godeanu (între Jiu și culoarul Timiș–Cerna)
Include munții Retezat (cu Vârful Peleaga, 2.509 m), Godeanu, Țarcu, Vâlcan, Cernei și Mehedinți. Retezatul are cele mai multe lacuri glaciare din România, printre care:
- Lacul Bucura — cel mai mare lac glaciar din țară ca suprafață;
- Lacul Zănoaga — cel mai adânc lac glaciar.
Parcul Național Retezat, înființat în 1935, este primul parc național din România. În Munții Mehedinți și Cernei apar calcare, cu chei și peșteri.
Văi transversale, depresiuni și trecători
Carpații Meridionali sunt traversați de două mari văi, care sunt și defilee:
- Valea Oltului — între Turnu Roșu și Cozia, cu șosea și cale ferată spre Sibiu;
- Valea Jiului — prin Defileul Jiului, spre Târgu Jiu.
Principalele depresiuni sunt Depresiunea Petroșani (pe Jiu, cunoscută pentru exploatarea huilei), Țara Loviștei (pe Olt) și Depresiunea Hațegului, la marginea de nord-vest. Pe lângă văile mari, legăturile se fac prin culoarul Rucăr–Bran, Valea Prahovei și șoselele de altitudine.
Resurse și activități economice
- huilă — în Depresiunea Petroșani, cel mai important bazin de huilă din țară;
- hidroenergie — Vidraru (Argeș), Lotru, lacurile de pe Olt;
- lemn și pajiști — păduri de fag și conifere, pășuni alpine pentru oi;
- turism — Valea Prahovei (Sinaia, Bușteni, Predeal), Păltiniș, Ranca, drumeții în Făgăraș, Retezat și Bucegi.
Repere cheie
- ● Valea Prahovei – culoarul Timiș–Cerna — limitele Carpaților Meridionali
- ● Moldoveanu, 2.544 m — cel mai înalt vârf al României, în Munții Făgăraș
- ● Negoiu 2.535 m, Parângul Mare 2.519 m, Peleaga 2.509 m, Omu 2.505 m — alte vârfuri de peste 2.500 m
- ● Bucura și Zănoaga — cel mai mare și cel mai adânc lac glaciar, în Retezat
- ● Parcul Național Retezat, 1935 — primul parc național din România
- ● Valea Oltului și Valea Jiului — văi transversale (defilee)
- ● Depresiunea Petroșani — bazinul de huilă
Cum apare la BAC: la Subiectul II, Carpații Meridionali apar aproape la fiecare sesiune — o literă poate marca Munții Făgăraș, Retezat, Parâng sau Bucegi, ori un râu care îi traversează. Cerințele tipice: numește grupa montană, precizează cel mai înalt vârf, un tip de relief caracteristic (glaciar) sau o resursă (huilă, hidroenergie). Greșeli de evitat: nu atribui relieful vulcanic Meridionalilor (el este specific Orientalilor), nu confunda Omu (Bucegi) cu Moldoveanu (Făgăraș) și nu uita că limita vestică este culoarul Timiș–Cerna, nu Valea Jiului.
