De ce contează transporturile

Transporturile leagă locurile de producție de cele de consum, asigură deplasarea oamenilor și integrează economia națională în piața unică europeană. În România, rețeaua de transport este influențată puternic de relief: arcul carpatic obligă drumurile și căile ferate să treacă prin văi, pasuri și defilee, în timp ce câmpiile și podișurile permit trasee mai ușoare. Prin poziția sa, România este și o țară de tranzit între Europa Centrală, Marea Neagră și Asia.

Transportul rutier

Este cel mai utilizat mod de transport, atât pentru mărfuri, cât și pentru călători. Rețeaua cuprinde drumuri naționale, județene și comunale, iar în ultimele decenii s-a extins rețeaua de autostrăzi, deși aceasta rămâne mai puțin densă decât în majoritatea statelor din vestul UE. Câteva autostrăzi importante:

Două drumuri montane spectaculoase sunt adesea întrebate: Transfăgărășanul (DN7C), construit între 1970 și 1974, care traversează Munții Făgăraș pe la lacul Bâlea, și Transalpina (DN67C), care traversează Munții Parâng și urcă la peste 2.100 m, fiind cel mai înalt drum din România. Ambele sunt deschise circulației doar în sezonul cald.

Transportul feroviar

Rețeaua de căi ferate are o lungime de circa 10.700 km și acoperă toate regiunile țării, dar o bună parte a ei are nevoie de modernizare, iar vitezele medii sunt reduse. Prima cale ferată de pe teritoriul actual al României a fost Oravița–Baziaș (1854), în Banat, folosită inițial pentru transportul cărbunelui. În 1869 s-a deschis linia București–Giurgiu, prima din Vechiul Regat.

Principalele noduri feroviare sunt București, Brașov, Ploiești, Craiova, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Constanța. Trecerea Carpaților se face pe văi: Valea Prahovei (București–Brașov), Valea Oltului (Râmnicu Vâlcea–Sibiu), culoarul Timiș–Cerna (Caransebeș–Orșova). În București funcționează și metroul, deschis în 1979.

Transportul naval

Maritim

Portul Constanța este cel mai mare port al României și unul dintre cele mai mari porturi de la Marea Neagră. Prin el trec mărfuri din și spre Europa Centrală, mai ales cereale, produse petroliere și containere. Alte porturi maritime: Mangalia și Midia (lângă Năvodari).

Fluvial

Dunărea este o axă navigabilă europeană, legată de Marea Nordului prin canalul Rin–Main–Dunăre, finalizat în 1992. Porturi dunărene importante: Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Giurgiu, Oltenița, Călărași, Cernavodă, Brăila, Galați și Tulcea. Brăila și Galați sunt porturi fluvio-maritime, accesibile și navelor maritime de tonaj mic și mijlociu, care urcă pe Brațul Sulina, cel amenajat pentru navigație.

Canalele

Canalul Dunăre–Marea Neagră (circa 64 km, între Cernavodă și Agigea, inaugurat în 1984) scurtează mult drumul navelor de la Dunăre la Constanța, evitând ocolul prin Deltă. Este completat de Canalul Poarta Albă–Midia Năvodari.

Podurile peste Dunăre

Transportul aerian și prin conducte

Cel mai mare aeroport este Aeroportul Internațional Henri Coandă (Otopeni), lângă București. Alte aeroporturi importante: Cluj-Napoca (Avram Iancu), Timișoara (Traian Vuia), Iași, Constanța (Mihail Kogălniceanu), Sibiu, Bacău, Suceava, Craiova și Târgu Mureș. Transportul aerian a crescut puternic după aderarea la UE, odată cu apariția companiilor low-cost.

Transportul prin conducte (magistrale de petrol și gaze naturale) leagă zonele de extracție și porturile de rafinării și de consumatori. România este conectată și la rețelele regionale de gaze, prin interconectări cu statele vecine.

România pe coridoarele europene

Pe teritoriul țării trec trei coridoare pan-europene de transport: coridorul IV (dinspre Europa Centrală, prin Arad, spre București și Constanța), coridorul VII (Dunărea, cale navigabilă) și coridorul IX (pe direcția nord–sud, prin Moldova și București, spre Grecia). Ele sunt integrate astăzi în rețeaua transeuropeană de transport a UE (TEN-T).

Repere cheie

Cum apare la BAC: transporturile apar de obicei la Subiectul II, prin orașe-port sau noduri feroviare marcate pe hartă, ori la itemii de explicație, de tipul „explicați rolul Dunării în transporturi" sau „precizați un factor natural care a influențat traseul căilor ferate". Atenție la confuzii: Canalul Dunăre–Marea Neagră se termină la Agigea, nu la Mangalia, iar Brăila și Galați sunt porturi la Dunăre, nu la mare. Când dai un factor natural, gândește-te la relief (văi, pasuri, defilee), nu la factori economici.