Câți locuitori are România? Recensământul din 2021

Conform recensământului din 2021, România avea circa 19,05 milioane de locuitori. Este cel mai recent recensământ al populației și locuințelor și cifra pe care e bine să o reții pentru BAC. Prin numărul de locuitori, România se află printre statele mijlocii ca mărime ale Uniunii Europene, după state precum Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia.

Cu o suprafață de aproximativ 238.400 km², rezultă o densitate medie de circa 80 loc./km². Este o valoare medie pentru Europa, dar ea ascunde diferențe mari între regiuni, despre care vei citi mai jos.

Evoluția numerică a populației

După al Doilea Război Mondial, populația României a crescut constant. Recensămintele arată această creștere: circa 15,9 milioane în 1948, 19,1 milioane în 1966 și 21,6 milioane în 1977. Un rol important l-a avut politica pronatalistă a regimului comunist, mai ales Decretul 770 din 1966, care a interzis în mare parte avortul și a dus la o creștere bruscă a natalității (generațiile numite popular „decrețeii").

Populația a atins un maxim de peste 23 de milioane de locuitori la sfârșitul anilor '80. După 1990 a început un declin continuu: 22,8 milioane la recensământul din 1992, 21,7 milioane în 2002, 20,1 milioane în 2011 și 19,05 milioane în 2021. Cu alte cuvinte, în aproximativ trei decenii țara a pierdut peste 3 milioane de locuitori.

Scăderea are două cauze principale, pe care trebuie să le poți enumera la o cerință de tip explicație:

Mișcarea naturală: natalitate, mortalitate, spor natural

Sporul natural este diferența dintre natalitate și mortalitate și se exprimă, de obicei, în ‰ (la mie). În România, sporul natural a devenit negativ la începutul anilor '90 și a rămas negativ de atunci. Natalitatea a scăzut din cauza schimbării comportamentului demografic (căsătorii și nașteri la vârste mai mari, familii cu mai puțini copii), a nesiguranței economice din perioada de tranziție și a plecării în străinătate a multor tineri.

Mortalitatea rămâne relativ ridicată în comparație cu media UE, în special în mediul rural, unde populația este mai îmbătrânită. Diferența dintre cele două fenomene explică declinul natural al populației.

Migrația și diaspora

Migrația externă a devenit un fenomen major după 1990 și s-a intensificat după eliminarea vizelor Schengen pentru români (2002) și după aderarea României la UE (2007). Principalele destinații au fost Italia, Spania, Germania și Regatul Unit. Plecările au fost motivate mai ales economic: salarii mai mari și mai multe oportunități de muncă.

Efectele migrației sunt atât pozitive (bani trimiși acasă, experiență profesională, legături culturale), cât și negative: lipsa forței de muncă în unele domenii, accentuarea îmbătrânirii populației, copii crescuți de rude și scăderea numărului de nașteri în țară.

În interiorul țării, migrația internă a avut loc mai ales dinspre sat spre oraș în perioada comunistă (industrializarea), iar în ultimii ani dinspre orașe spre localitățile din jurul lor — fenomenul de suburbanizare. Cel mai clar exemplu este județul Ilfov, din jurul Bucureștiului, care a avut cea mai mare creștere a populației între recensămintele din 2011 și 2021.

Structura populației

Pe grupe de vârstă

Populația României este într-un proces accentuat de îmbătrânire demografică. Ponderea tinerilor (0–14 ani) a scăzut, iar cea a vârstnicilor (65 de ani și peste) a crescut și ajunge la aproape o cincime din total. Piramida vârstelor are baza îngustată, iar în ea se observă „treapta" generațiilor numeroase născute după 1966.

Pe sexe

Femeile sunt ușor majoritare (circa 51%), mai ales la vârstele înaintate, din cauza speranței de viață mai mari decât a bărbaților.

Pe medii de rezidență

Puțin peste jumătate din populație trăiește în mediul urban (circa 52% în 2021). Ponderea populației rurale rămâne printre cele mai mari din UE.

Structura etnică

Dintre persoanele care și-au declarat etnia la recensământul din 2021, aproximativ 89% sunt români, circa 6% maghiari și circa 3,4% romi. Maghiarii sunt majoritari în județele Harghita și Covasna și au o pondere însemnată în Mureș. Alte minorități: ucrainenii (Maramureș, Suceava), germanii (sașii din Transilvania și șvabii din Banat), turcii și tătarii (Dobrogea), rușii-lipoveni (Delta Dunării), sârbii (Banat). Din punct de vedere religios, majoritatea covârșitoare a populației este ortodoxă.

Repartiția teritorială și densitatea

Populația nu este distribuită uniform. Densități mari întâlnești în București (peste 7.000 loc./km²) și în jurul marilor orașe, pe Valea Prahovei, în zonele de câmpie și de dealuri cu agricultură și industrie, precum și în nord-estul Moldovei, unde natalitatea a fost tradițional mai ridicată. Densitățile cele mai mici se întâlnesc în Delta Dunării (județul Tulcea are cea mai mică densitate) și în zonele montane înalte.

Explicația ține de factorii naturali (relief, climă, soluri fertile, resurse de apă) și de factorii social-economici (orașe, industrie, căi de comunicație). La munte, altitudinea și climatul rece limitează așezările permanente, iar în Deltă predomină apele și terenurile mlăștinoase.

Repere cheie

Cum apare la BAC: populația apare mai ales la Subiectul III, sub forma unui tabel cu date statistice (populație, suprafață, natalitate, mortalitate) din care trebuie să calculezi densitatea sau sporul natural, ori să explici o tendință, de exemplu scăderea populației sau îmbătrânirea demografică. Greșelile frecvente: confunzi sporul natural cu bilanțul migratoriu, uiți unitatea de măsură (‰ sau loc./km²) sau dai o singură cauză când cerința cere două. Când explici, leagă mereu cauza de efect: „natalitatea scăzută și emigrația tinerilor duc la îmbătrânirea populației".